Scrutaţi-vă menirile fiinţii: nu-s oamenii făcuţi să fie fiare, ci pelerini ai binelui şi-ai minţii.
Dante Alighieri - Infernul

Traducere de George Pruteanu

She's only happy in the Sun - Ben Harper

7/23/2017

Vine un moment în viaţă când fiecăruia i se spune:

Pentru fiecare dintre noi, restaurarea în adevărul fiinţial şi accesarea vieţii în duh este în esenţă o recapitulare de tip avraamic. Vine un moment în viaţă când fiecăruia i se spune:
'Ieşi din pământul tău, din neamul tău şi din casa tatălui tău şi vino în pământul pe care ţi-l voi arăta Eu. Şi Eu voi ridica din tine un popor mare, te voi binecuvânta, voi mări numele tău şi vei fi izvor de binecuvântare. Binecuvânta-voi pe cei ce te vor binecuvânta, iar pe cei ce te vor blestema îi voi blestema;' (Fac. 12, 1-3)
Omul nu poate fi reînnoit decât în afara zonei sale de confort. Pentru aceasta lui i se cere să creadă, adică să urmeze acel traseu lăuntric supraraţional, precum oarecând Avraam. Chemarea poate părea contradictorie sau paradoxală, este personală şi apare tainic în inima omului. Abia după ce omul creditează şi păşeşte pe o astfel de cale intrând în procesul de împreună-alcătuire cu Hristos - Domnul Iubirii-Adevăr, lui i se descoperă 'ţara promisă' şi rostul adânc al fiinţei sale. Pe acest drum, el se declină mereu ipostatic şi merge 'spre asemănare', urcând 'din slavă în slavă'.

Dr.psihologie patristica Simona Ciobanu, extras din cartea aflată în lucru: Eseuri de psihologie patristică, Despre restaurarea în adevărul ființial

Cândva fiul meu, la 30 de ani va veni la mine și va zice…

AdMe.ru a selectat un fragment emoționant din povestirea Svetlanei Hmeli având ca subiect educația copiilor în societatea modernă.


,,Cândva o să am un fiu și am să fac totul invers. Încă de la vârsta de 3 ani am să-i zic încontinuu: ,, Dragul mamei, nu ești obligat să devii inginer sau avocat. Nu contează ce meserie vei avea când vei crește mare. Îți vei dori să fii comentator de meciuri de fotbal la TV sau clovn într-un centru comercial? Așa să fie, ai toată susținerea și sprijinul meu!”

Și când va împlini 30 de ani, acest clovn chel cu o grimasa ștearsă de pe față va veni la mine și-mi va spune: ,, Mamă, am 30 de ani și sunt un clovn într-un centru comercial! O astfel de viață ai vrut să am? La ce te-ai gândit mamă când mi-ai spus că nu contează în ziua de azi să ai studii superioare? La ce te gândeai când în loc să exersez temele pentru matematică, mă lăsai să mă joc cu băieții afară?

Iar eu îi voi răspunde: .,Dragule, dar eu am avut grijă de tine, doar că nu am vrut să pun o presiune asupra-ți sau să-ți influențez decizia! Și atunci el va continua: ,, Eu nu știam ce fac la vârsta respectivă, eram doar un copil, cum puteam să iau vreo decizie, dar tu, tu, tu mi-ai distrus viața! Atunci eu, ridicându-mă în picioare cu privirea fixată pe el voi spune: ,,În lumea aceasta există două tipuri de oameni: unii care trăiesc viața asumându-și responsabilitățile și ceilalți care caută vinovați. Și dacă tu nu înțelegi acest lucru înseamnă că ești un idiot.”

Atunci, el zicând ,,ah” va leșina. Va fi nevoie de aproximativ 5 ani pentru terapie.

Sau povestea se va întâmpla în felul următor. Cândva voi avea un fiu și am să fac totul invers. Am să-i zic de la vârsta de 3 ani: ,,Nu fi idiot Vlad, gândește-te la viitorul tău. Învață bine la școală Vlad dacă nu vrei să lucrezi toată viața operator la un call-centru.

Și la vârsta de 30 de ani, acest programator cu un început de chelie va veni la mine și-mi va reproșa: ,,Mamă, am 30 de ani și muncesc la Google. Muncesc câte 20 de ore pe zi. Nu am familie și nici viața privată. La ce te-ai gândit mamă când mi-ai zis că o muncă bine plătită mă va face fericit? Care era scopul tău atunci când mă obligai să însușesc avansat matematica.

Iar eu îi voi răspunde: .,Dragule, eu doar am vrut să obții ca toată lumea studii superioare universitare! Să ai cât mai multe posibilități în viață! Și atunci el va continua: ,, De ce aș avea nevoie de studii superioare și posibilități dacă sunt nefericit? Când văd cât de fericiți sunt clovnii din centrele comerciale îi invidiez. Aș fi putut fi eu în locul lor, dar din cauza ta am ajuns aici, tu, doar tu ești de vină.” Atunci eu, ridicându-mă în picioare cu privirea fixată pe el voi spune: ,,În lumea aceasta există două tipuri de oameni: unii care trăiesc viața asumându-și responsabilitățile și ceilalți care se plâng tot timpul. Și dacă tu nu înțelegi acest lucru înseamnă că ești un idiot.”

Atunci, el zicând ,,ah” va leșina. Va fi nevoie de aproximativ 5 ani pentru terapie.

Sau se poate întâmpla în felul următor. Cândva voi avea un fiu și am să fac totul invers. Am să-i zic de la vârsta de 3 ani: ,,Eu nu sunt aici pentru a-ți ține morală zi și noapte, eu sunt aici pentru a-ți dărui iubire și afecțiune părintească. Dacă ai întrebări du-te la taică-tu să te educe el, fiindcă nu vreau să fiu din nou vinovată.”

Și la vârsta de 30 de ani, acest regizor cu un început de chelie va veni la mine și-mi va reproșa: ,,Mamă, am 30 de ani. De 30 ani încerc din răsputeri să-ți atrag atenția mamă. Ți-am dedicat 10 filme și 5 spectacole în onoarea ta. Am scris o carte despre tine mamă. Am impresia că te doare la bască. De ce nu mi-ai dat niciun sfat și mă trimiteai după sfaturi la tata?”

Iar eu îi voi răspunde: .,Dragule, nu am vrut să te influențez cumva ]n luarea deciziilor, iar pentru sfaturi era mereu alături tatăl tău.” Și atunci el va continua: ,, De ce aș avea nevoie de sfaturile tatălui dacă te întrebam pe dumneata? Aș fi fost gata să fac orice numai să aud o singură dată ce crezi despre mine. Cu tăcerea ta mi-ai distrus viața, e numai vina ta.” Atunci eu, ridicându-mă în picioare cu privirea fixată pe el voi spune: ,,În lumea aceasta există două tipuri de oameni: unii care trăiesc viața asumându-și responsabilitățile și ceilalți care așteaptă ceva tot timpul. Și dacă tu nu înțelegi acest lucru înseamnă că ești un idiot.”

Atunci, el zicând ,,ah” va leșina. Va fi nevoie de aproximativ 5 ani pentru terapie.

Acest text e o profilaxie bună pentru mămicile care își spun ca obiective să devin mămici perfecte. Relaxați-vă, oricum va găsi o nemulțumire...

7/21/2017

Atunci când vreţi să aflaţi voia lui Dumnezeu...

„Atunci când vreţi să aflaţi voia lui Dumnezeu, să lăsaţi la o parte toate gândurile şi planurile pe care vi le-aţi făcut, şi cu multă smerenie să cereţi în rugăciune să se arate voia sfântă. Şi orice lucru v-ar îngreuna inima, să-l încredinţaţi judecăţii lui Dumnezeu. Cei cu mai multă îndrăzneală şi care se roagă pentru a se face voia lui Dumnezeu, primesc în ei vestirea pe care o aşteaptă şi devin tot mai atenţi în viaţa lor, ca să nu facă nimic fără vestire de sus.

Mai este şi o altă modalitate de a afla voia lui Dumnezeu, folosită des în Biserică, şi anume sfatul cerut prin intermediul părinţilor duhovnici. Marea binecuvântare a ascultării, care îi umbreşte binefăcător pe cei ce o cinstesc, se face pentru ei cunoaştere în necunoaştere, acoperământ şi putere pentru punerea în lucrare a sfaturilor-porunci, pentru că Dumnezeu Se dezvăluie cu trăsătura Sa părintească oamenilor ce ascultă de El. Desăvârşirea ascultării, care este virtutea virtuţilor, îi aseamănă pe cei care o urmează cu Fiul lui Dumnezeu, Care a făcut ascultare până la moarte. Şi aşa cum lui Iisus I s-a dat toată puterea şi toată bunăvoirea Tatălui, la fel şi celor care ascultă de El, li se dă vestea despre voia sfântă şi harul de a o duce la împlinire.

Cei care caută oameni înduhovniciţi, de la care să afle voia lui Dumnezeu, trebuie să ştie următorul lucru: voia lui Dumnezeu nu se revelează în chip magic, şi nici nu este relativă, ea nefiind cuprinsă între limitele strâmte ale raţiunii umane. Preabunul Dumnezeu caută asupra neputinţei omeneşti şi îl informează pe cel care crede în mod absolut şi se smereşte dinaintea Creatorului său, însetat fiind să afle voia Lui şi să aibă puterea de a o pune în aplicare. Un asemenea om primeşte cu credinţă şi recunoştinţă primul sfat pe care i-l spune părintele duhovnic. Însă când credinţa, ascultarea şi smerenia nu conlucrează cu adevărat – fapt dovedit prin aceea că-l contrazice pe părinte şi îi pune diferite întrebări, având intenţia de a se consulta după aceea şi cu alţi oameni –, atunci voia lui Dumnezeu se ascunde, aşa cum se ascunde soarele după nori. Chestiunea acesta este foarte delicată şi necesită multă atenţie. Avva Marcu spune că «omul care se supune aproapelui său ascultă de el, iar Dumnezeu lucrează asupra celui care ascultă, după credinţa lui». Condiţia de bază pentru cel care cere să afle voia lui Dumnezeu este ca el să poată primi dezvăluirea sfântă, pentru că – aşa cum am mai spus – voia lui Dumnezeu nu este cuprinsă sau aşezată în chip magic în locuri şi obiecte, ci este revelată numai celor care sunt vrednici de bunăvoirea sfântă“



Convorbire cu monahul Iosif de la Mănăstirea Vatopedu, Muntele Athos

7/18/2017

Barometrul sufletului

Nevoința rugăciunii este barometrul duhovnicesc care arată cum este vremea sufletului nostru. Dacă însetăm după rugăciune, este un semn bun. El arată că sufletul nostru este viu și însetează după Dumnezeu. De va pieri, însă, această sete sfântă pentru vorbire în rugăciune cu Dumnezeu, este un semn rău, anume că păcatul a umplut sufletul cu întunericul său și că suntem aproape de acea stare vrednică de plâns, care se numește moarte duhovnicească.


Arhimandritul Serafim Alexiev
 

7/12/2017

Dragostea lui Dumnezeu pentru om...

"Oamenii l-au condamnat la moarte pe Dumnezeu, iar Dumnezeu, prin învierea lui Hristos, l-a „condamnat” pe om la nemurire."

Sfantul Iustin Popovici
1894 - 1979













http://citateortodoxe.ro/autor/sfantul-iustin-popovici

„Dacă Mă iubiţi, păziţi poruncile Mele. Şi Eu voi ruga pe Tatăl şi El vă va da un alt Mângâietor, care să fie cu voi pentru totdeauna, Duhul adevărului, pe care lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede, nici nu-L cunoaşte; dar voi Îl cunoaşteţi, căci rămâne cu voi şi va fi în voi. Nu vă voi lăsa orfani, voi veni la voi. "

“Dumnezeu este mai aproape de fiecare om decât este omul însuși față de sine."

Sfantul Iustin Popovici

Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie

"Liturghia este educatorul cel mai delicat al minții, al inimii, și al întregii personalități."

Sfantul Iustin Popovici
1894 – 1979

Omul fara Dumnezeu nu are sens.

  "Nu există nimic mai tragic și nimic mai trist ca neamul omenesc înhămat la jugul apăsător al timpului și al spațiului. Trage după sine timpul fără să cunoască nici natura, nici sensul și nici scopul acestuia. Trage după sine spațiul, dar nici natura, nici sensul și nici scopul acestuia nu le cunoaște. Absența scopului îl conduce, așadar, în captivitatea absurdului! Absența scopului rivalizează cu absurdul dar tragicul câstigă întotdeauna "

Sfantul Iustin Popovici
1894 - 1979

pacatul, patima, rautatea...

"Orice păcat constituie o cedare, orice patimă, o trădare, orice răutate, o înfrângere."

Sfantul Iustin Popovici
1894 - 1979

4/16/2017

STERGARUL, de Costache Ioanid


La cina cea de Paste, in camera de sus,
inconjurat de-apostoli, S-a asezat Iisus.
Se revarsa din sfesnic o galbena lumina
pe azimile calde, pe mielul…fara vina…
Era placut prilejul. Si toate pregatite.
Dar vai, uitase gazda o sluga a trimite,
un rob sau o copila, ca, dup-a vremii lege,
cureaua de pe glezne pe rand sa le-o dezlege,
sa le aline talpa de colbul de pe drum.
Si-acum cei doisprezece, sfielnic oarecum,
se intrebau in cuget: Cum vom sedea la ruga?
Sau cine isi va pune stergarul cel de sluga?

O, iata-i cum se-ncrunta, privind cu tulburare
cand vasele cu apa, cand praful pe picioare.
Si Duhul ii intreaba, in fiecare zboara:
-N-ai vrea sa-ti pui tu, Petre, stergarul asta seara?
-Chiar eu?…Nu sade bine. Eu doar sunt mai batran.
-Dar tu? Tu cel mai tanar? – Eu stau langa Stapan…
-Dar tu? intreaba Duhul acuma pe Andrei.
-Chiar eu?…Sunt cel din urma la Domnul dintre ei?
-Dar tu ce tii doar punga? – Eu am facut de-ajuns.
Am cumparat merinde si mielul l-am strapuns…
-Tu, Toma, nu vrei oare sa fii tu cel ce spala?
-Sunt trist. Se lupta-n mine o umbra de-ndoiala…
-Dar tu, Matei? Tu, Filip? Dar tu, Tadeu? Dar tu…?
Si-n fiecare cuget raspunsul a fost Nu.

Atunci, lasandu-Si braul si haina-ntr-un ungher,
S-a ridicat Stapanul Cel coborat din cer
si-nfasurand stergarul, S-a aplecat usor
sa-si spele ucenicii ca rob al tuturor.

De-atunci pe apa vremii, atatia ani s-au dus.
Si-acum – a cata oara? -Se-aseaza iar Iisus
sa-ntrebe, tot prin Duhul, pe cei ce-L inconjoara:
-N-ai vrea sa-ti pui tu, Gheorghe, stergarul asta seara?…
Tu, sora Marioara? Tu, Radu? Tu, Mihai?…
Frumos va fi odata acolo sus in Rai!

Dar azi sunt mii de-amaruri. Necazul greu se curma.
Nu vrei, in lumea asta, sa fii tu cel din urma?
E bun un vas de cinste, dar trebuie si-un ciob!
Nu vrei sa fii tu, frate, al fratilor tai rob?

Sunt rani neingrijite, sunt mucuri ce se sting,
batiste-n care lacrimi, in taina se preling,
sunt vaduve bolnave, batrani fara putere,
sunt oameni singuratici, lipsiti de mangaiere,
sunt prunci ramasi acasa, cu-o mama in spital,
bolnavi care asteapta un salvator semnal.

Se cere osteneala si jertfa uneori.
Si nopti de priveghere si iarasi munca-n zori.
Nu manuind Cuvantul, cand harul nu ti-e dat,
cat matura si acul si rufa de spalat,
cat cratita, toporul si roata la fantana,
ciocanu-n tabla casei si-n gard la vreo batrana.

Sa stai de veghe noaptea la cate-un capatai,
sa-ntorci cu greu bolnavul, sa rabzi si sa mangai;
sa-l scoti apoi la soare si sa-i alini amarul.
…Nu vrei cu Mine, frate, sa-ti infasori stergarul?
-Chiar eu?…Nu sade bine. Eu doar sunt mai batran…
-Chiar eu? Eu nu am vreme. Eu am facut de-ajuns.
-Chiar eu? – Chiar eu? Acelasi si-acelasi trist raspuns.

Si-atunci lasand sa-I cada cununa Lui si haina,
iubirii fara margini traindu-i iarasi taina,
incet – a cata oara? – Se-apleaca iar Iisus
si, plin de-atatea ganduri, stergarul iar Si-a pus.

Si-asa cum o mladita se-ndoaie langa trunchi,
Stapanul omenirii Se-apleaca in genunchi.
La jugul fara slava Iisus din nou se-njuga.
El, Imparatul Vietii, din nou e rob si sluga.
Veniti, leprosi ai lumii, murdari de-a ei tarana!
Iisus va spala iarasi cu propria Sa mana!
Veniti, voi ce-n pacate nadejdea vi se frange!
Iisus va spala astazi cu propriul Sau sange!…

Voi, frati, goniti mandria, visarile si somnul!
Luati cu drag stergarul, alaturea de Domnul!
Si nu uitati: pe cale, orice lucrare-i buna;
dar cine ia stergarul, acela ia cununa!