Scrutaţi-vă menirile fiinţii: nu-s oamenii făcuţi să fie fiare, ci pelerini ai binelui şi-ai minţii.
Dante Alighieri - Infernul

Traducere de George Pruteanu

She's only happy in the Sun - Ben Harper

7/31/2011

E greu sa fii tu insuti


E greu sa fii tu insuti, de oameni esti urat, caci nu le place sa le spui in fata ca stii…ceva ce ei ascund. E greu sa fii tu insuti caci toti te vor crede nebun...si chiar esti, caci numai dupa ce ai devenit nebun in ochii altora, nu te mai intereseaza parerea lor despre tine insuti. 
Nichita, dragul de el, a imortalizat sentimentele si urmarile faptului de a fi tu insuti/insati…ma bucur sa stiu ca au existat, si ca mai exista oameni care sunt ei insisi, desi putini, macar nu au murit cu totii…sunt tot mai rari, pe cale de disparitie, dar nu-i nimic, ei sunt de samanta, ca adevarul sa se transmita mai departe, in genele urmasilor nostri.
Ce greu e să fii tu însuţi,
neverosimil iepure, împuşcat înainte de a te naşte,
când fuga cu miros de carne şi cu scurgere de sânge
a părinţilor tăi a şi hrănit
vreo rădăcină de iarbă.
Mai întâi trebuie să fii tu, şi pentru asta
Trebuie să te naşti din vreo familie
Pe care nu ţi-ai ales-o, şi care nu te-a ales –
Aidoma păcatului originar.
După aceea trebuie să fii,
Între alte fiinţe să fii,
În ghiotura de fiinţe să fii,
Să le respire şi să te respire.
Cu însuţi este cel mai greu!
Însuţi e de platină şi-ţi strepezeşte dinţii.
Însuţi înseamnă să pierzi, să faci greaţă
Ca şi grăsimea.
Să te laşi vărsat şi să zici: mâine,
Până mâine mai rabd ca să fiu
Însumi sau însuţi,
Ca să fiu acel nenorocit de însumi, însumi.
A fi tu însuţi, o, ce răbdare absurdă,
Ca să ţi se spună “dragă”,
Ca să ţi se spună “băiatule”,
Ca să ţi se spună “vino mâine la prânz
La noi la masă”.
Şi tu rânjeşti, pentru că masa eşti chiar tu,
Şi tu rânjeşti la şobolani,
Pentru că aşa cum zice bătrânul:
Okeanos plânge pe canaluri…
Cantec, de Nichita Stanescu – Starea confesiunii – Poeme personale (din Fiziologia Poeziei Ed.Eminescu, 1988)

Am citit la Mircea Eliade, caci de fiecare data cand ma intristez, vine el si imi unge ranile sufletului cu balsam frumos mirositor, si vindecator:
“Dar ce este adevarul?” se intreaba Unamuno, intr-un splendid eseu “Que es verdad? (martie 1906) “Adevarul este ceea ce se creeaza cu toata inima si tot sufletul. ” Omul are un singur drum de urmat: sa lucreze conform cu sufletul si cu inima sa. Un singur drum – care de fapt inseamna un milion de drumuri, un miliard de drumuri. Fiecare om nu-si poate gasi decat adevarul sau, mantuirea sa personala. “Mai mult valoreaza eroarea in care se crede, decat realitatea in care nu se crede”. Singurul lucru care conteaza este sa ajungi la tine insuti, sa-ti cunosti patimile tale si tiraniile tale. Omul sincer, ca si omul gol, este intotdeauna frumos. “Dupa cum paganismul a culminat in dezgolirea trupului, crestinismul trebuie sa triumfe in dezvelirea sufletului.” In fond,  controversa, protestarea, lupta, nu sunt decat mijloace de a ajunge la sinceritate, de a preciza contururile proprii ale unui om, de a-l scoate din formule sau dogme; caci acestea din urma se aplica altor realitati, dar in nici un caz nu se aplica omului. Toata pasiunea pe care a pus-o Unamuno in controverse, polemici si eseuri – are numai acest scop: sa invite la sinceritate, sa “destepte pe oameni” silindu-i sa se aplece asupra propriilor lor suflete. Ca si Giordano Bruno, Unamuno se voia un desteptator al sufletelor adormite, dormitantium animorum excubitor, si citatul acesta din Bruno, il gasiti chiar, comentat, la sfarsitul Sentimentului tragic al existentei. Unamuno opune totusi acestui dormitantium animorum excubitor idealul lui Don Quijote, care nu credea in triumful ideilor sale, stiind ca ele nu sunt din aceasta lume. Nici Unamuno nu crede in triumful “ideilor” sale; care idei? Din ce epoca? Din ce pasiune? Din ce carte? Unamuno nu are idei de profetizat; nu are decat pasiuni, pe care le opune pasiunilor semenilor sai; nu are decat o tehnica: sinceritatea cu tine insuti pana la moarte. Caci in viata, nu exista o alta solutie a paradoxului; poate numai dupa moarte, cand sufletul isi va gasi odihna…” 

Exista sinceritate absoluta?


E posibilă oare sinceritatea totală, absolută?

Posted on July 28th, 2011 by FloriPloiesteanu | Edit
Aş putea să mint lăudându-mă cu defectele mele. E şi aceasta o formă de orgoliu. Şi, încă, una deghizată, ipocrită, care arborează umilinţa. […] Dar n-am fost prea departe uneori de uşurinţa de a pretinde că defectele au fost şansa mea, că tot ce am făcut mai bun, dacă am făcut, se datorează nu neapărat calităţilor, ci defectelor mele.
Bravând, dintr-un impuls naiv de a-mi bagateliza regretele, am cochetat cu idea că adevărata experienţă se bazează pe greşeli şi că experienţa este cu atât mai preţioasă cu cât greşelile sunt mai multe şi mai grave. Ignorăm, poate cu bună ştiintă, un fapt totuşi bătător la ochi, că nenorocirile cele mai multe vin de la ideile false pe care ni le formăm despre noi şi despre viaţă.
Dacă n-am ajuns totuşi până la a fi mândru de defecte, o datorez nu unei virtuţi, ci, printr-o ironie a soartei, unui defect: am simţit mereu mai mult decât am înţeles, sensibilitatea mea o ia inaintea logicii. Şi am simţit pericolul înainte de a înţelege că acest mijloc, excelent pentru a te feri de regrete, e şi extrem de primejdios. Faci o piruetă şi ai rezolvat problema! Aidoma celor care se defulează luând orice peste picior. Ce m-ar fi despărţit de ei? Procedeul. Mijlocul. Scopul ar fi fost acelaşi. Obţinerea unui somnifer gratuit, bun pentru orice insomnie.
Dar aş putea să mint, evident, şi minimalizându-mi defectele. Există o vinovăţie care-ţi dă puterea să mergi mai departe, să distingi între bine şi rău, între drept şi nedrept, dar cât de corect sunt când spun “mă acuz şi în acest fel mă apăr?” Se poate minţi nu numai ascunzând adevărul sau spunându-l incomplet, ci şi spunând adevăruri mărunte, care nu costă nimic, pentru a le trece sub tăcere pe cele cu adevărat importante. În acest caz faci cam acelaşi lucru ca toreadorii, dispretuiţi de Goya, care n-au curajul să stea în faţa taurului, nu indrăznesc decât să sară peste el cu prăjina când se apropie.
Chiar dorită, sinceritatea absolută nu e uşor de atins şi poate că nici nu e posibilă. Te izbeşti în tine însuţi de o tristeţe care te demoralizează. Ce rost are? te întreabă ea. Unele greşeli tot nu mai poţi să le îndrepţi. Nu poţi să răsuceşti clepsidra. Şi, apoi, chiar dacă te hotărăşti să spui totul nu vei reuşi să exprimi totul. O confesiune presupune răbdare, curaj, voinţă, pricepere de a spune, dar, în ultimă instanţă, ea e şi o chestiune de şansă. Cât izbutesc cuvintele să exprime din ceea ce e ascuns în tăcere?
Şi poate că însuşi faptul că-mi place să-mi împart greşelile în greşeli frumoase, salutare, şi greşeli jenante, regretabile, e un subterfugiu abil. În felul acesta scap dintr-o singură mişcare de o parte din regrete. Îmi rămâne să mă descurc cu celelalte, în faţa cărora nu servesc la nimic eschivele din tauromahie.
De un lucru sunt totuşi sigur. Că renunţarea e şi mai dificilă decât perseverenţa. Că pierd mai puţin vorbind. Nu mi-am explicat niciodată de ce ar trebui să cred că am venit pe lume vinovat, şi nu-mi pot însuşi principiul iertării absolute, dar mi-am lămurit şi am acceptat ceva important. Că n-are rost să zic despre întâmplările din viaţa mea: asta am vrut să fac, asta nu, asta îmi aparţine, asta nu. Tot ce am făcut îmi aparţine. Sunt responsabil de tot. Oricum, n-aş mai putea deosebi între ceea ce a ales destinul pentru mine şi ceea ce am ales eu. A spune: n-am fost eu de vină, destinul a fost de vină, nu ne face mai putin vinovaţi, ci mai puţin liberi.
Octavian Paler - Viata ca o coridă – Per Aspera Ad Astra (4)

7/28/2011

Inger si demon - si totusi...

http://dee-dee-dia.blogspot.com/2011/03/dualitate.html
Avem acelasi caracter. Voi reusi intr-o zi sa raman in centru.

Iubirea este pentru prosti



To love is to admire with the heart; to admire is to love with the mind." zice Theophile Gautier . So, iubirea este pentru prosti ! :))

http://dee-dee-dia.blogspot.com/2011/07/reculegere.html#comments

7/27/2011

Despre prejudecata

Sa nu incerci niciodata sa desfiintezi vreo prejudecata a cuiva; nu vei reusi, si te alegi si cu ani pierduti din viata, si cu o obsesie de toata frumusetea, de care cu greu scapi. Obiceiurile vechi mor greu, si mor numai daca intelegi ca atomul poate fi dezintegrat, dar o prejudecata, ba. Iar mai multe sa fie desfiintate, nici nu poate fi vorba...produci doar o explozie atomica, iar prejudecatile stau bine mersi, caci nimic nu le poate face sa sara in aer. Prostia este infinita, zicea Einstein...pe o parte este prostia celui care incearca sa desfiinteze prejudecata cuiva, pe cealalta parte este prostia celui care rezista in prejudecata sa. Oricum am da-o, tot prosti ramanem. 

7/25/2011

Love Quote of the Day - July 25

All's fair in love and war.
Francis Smedley

7/24/2011

Haunts Of Ancient Peace


cortesia de www.letras.com.br





Beside the garden walls,
We walk in haunts of ancient peace. 
At night we rest and go to sleep 
In haunts of ancient peace. 
The love and light we seek, 
The words we do not need to speak, 
Here in this wondrous way we keep 
These haunts of ancient peace. 
Let us go there again 
When we need some relief 
Oh, when I can't find my feet 
When I need rest and sleep. 
The Sunday bells they chime 
Around the countryside and towns 
A song of harmony and rhyme 
In haunts of ancient peace. 
The holy grail we seek 
On down by haunts of ancient peace. 
We see the new Jerusalem 
In haunts of ancient peace. 
Oh, when I can't find my feet 
Oh, when I need some relief 
One more time again. 
You know I want to go there one more time again. 
Be still in haunts of ancient peace."




Însă numai când ai renunţat să o mai cauţi, ai găsit-o. Căutarea ei te îndepărta de ea.

7/22/2011

Love Quote of the Day - July 22

There is no disguise which can hide love for long where it exists, or simulate it where it does not.
                                               Francois de La Rochefoucauld  

7/20/2011

Love Quote of the Day - July 20th


The price of hating other human beings is loving oneself less.
                                     Eldridge Cleaver




...cu alte cuvinte, il iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti. De fapt, chiar acesta este paradoxul, ca noi ii iubim mereu pe oameni, dar nu putem mai mult decat ne iubim pe noi insine. Cum am putea sa ii iubim mai mult?! 


De aici reiese concluzia fireasca, si anume ca, nu te poti supara pe cineva care te uraste, stiind ca el se iubeste pe el insusi atat de putin...te doare sufletul, si ii treci cu vederea, ba chiar te rogi pentru el, sa il ajute Dumnezeu sa se iubeasca mai mult, sa se ierte pe el insusi mai inainte de orice, caci de la iertare pleaca tot binele...



Peter Gabriel - In Your Eyes



Love I get so lost, sometimes
days pass and this emptiness fills my heart
when I want to run away
I drive off in my car
but whichever way I go
I come back to the place you are

all my instincts, they return
and the grand facade, so soon will burn
without a noise, without my pride
I reach out from the inside

In your eyes
the light the heat
In your eyes
I am complete
In your eyes
I see the doorway to a thousand churches
In your eyes
the resolution of all the fruitless searches
In your eyes
Oh, I see the light and the heat
in your eyes
oh, I want to be that complete
I want to touch the light
the heat I see in your eyes

Love, I don't like to see so much pain
so much wasted and this moment keeps slipping away
I get so tired of working so hard for our survival
I look to the time with you to keep me awake and alive

and all my instincts, they return
and the grand facade, so soon will burn
without a noise, without my pride
I reach out from the inside

In your eyes
The light the heat
In your eyes
I am complete
In your eyes
I see the doorway to a thousand churches
In your eyes
the resolution of all the fruitless searches
In your eyes
Oh, I see the light and the heat
in your eyes
oh, I want to be that complete
I want to touch the light,
the heat I see in your eyes...

7/19/2011

Sfantul "BUCURIA MEA"

E vorba de Sfantul Serafim de Sarov, bucuria mea, caci il port in sufletul meu, exact de cand am aflat de la el scopul vietii noastre pe pamant: dobandirea Luminii, a Duhului Sfant, original explicat de catre sfintia sa lui Motovilov...m-a cuprins atunci o evlavie catre Sfant cum nu mi-a mai fost dat pana atunci...sa tot fie...vreo 18 ani... El este Sfantul care ii intampina pe oameni cu cuvintele luminoase :"bucuria mea". Astazi e ziua cand sfantul s-a nascut, si a trecut la Domnul pe doua ale lunii ianuarie. Sfinte Inger, Sfinte Serafim, de acolo de unde esti, roaga-te pentru oameni, bucuriile tale, sa afle cu totii Lumina, sa isi vada fiecare dintre noi atins scopul calatoriei noastre pe minunatul Pamant. Doamne miluieste-ne pe noi pentru rugaciunile Sfantului placut tie, Serafim. Amin!


Marturii
http://crestinatate.ro/Sfinti/minuniSfSerafim.html


Viata sfanta
http://crestinatate.ro/Sfinti/viataSfSerafim.html


Invataturi: "Dobandeste pacea, si mii de oameni din jurul tau se vor mantui." 
"Trupul este robul, sufletul este stapanul. Si de aceea, mila lui Dumnezeu este cu noi atunci cand trupul este slabit si extenuat de boli; caci in acest fel patimile slabesc si omul devine normal. Dar boala trupeasca in sine este ceva nascut din pricina patimilor. Inlatura pacatul si boala va pleca."
http://danielivaniereus.wblog.ro/?p=778


http://www.scribd.com/doc/54522278/Sfantul-Serafim-de-Sarov
http://biblioteca.golia.ro/acatistier/Acatistul_Sfantului_Serafim.html

Acatistul Sfantului Serafim de Sarov
mare facator de minuni

(2 IANUARIE)
Condacele si Icoasele
Condacul 1:
Facatorule de minuni si preaminunate Cuviosule cel ales al lui Hristos, grabnic ajutatorule si rugatorule al nostru, Sfinte Parinte Serafime, marind pe Domnul cel ce te-a preaslavit pe tine, cantare de lauda iti aducem tie. Tu dar, ca cel ce ai mare indrazneala catre Domnul, din toate nevoile slobozeste-ne pe noi, cei care strigam catre tine: Bucura-te, preacuvioase Parinte Serafime, mare facator de minuni din Sarov!
Icosul 1:
Creatorul ingerilor te-a ales pe tine de la inceput ca sa preaslavesti prin viata ta cea minunata Numele Sfintei Treimi, caci te-ai aratat cu adevarat inger pe pamant si serafim in trup si, ca o raza prealuminata a vesnicului soare al dreptatii, viata ta a stralucit. Iar noi vazand nevointele tale cele prealaudate, cu evlavie si cu bucurie tie cantam acestea:
Bucura-te, dreptarul credintei si al evlaviei,
Bucura-te, chipul blandetei si al smereniei,
Bucura-te, marirea cea preaslavita a dreptilor,
Bucura-te, mangaierea cea lina a mahnitilor,
Bucura-te, lauda preaiubita a monahilor,
Bucura-te, ajutorarea preaminunata a traitorilor in lume,
Bucura-te, slava si apararea tarii Rusesti,
Bucura-te, impodobirea sfanta a pamantului Tambovului,
Bucura-te, preacuvioase Parinte Serafime, mare facator de minuni din Sarov.

Condacul al 2-lea:
Văzând maica ta preacuvioasă, Părinte Serafime, dragostea ta cea fierbinte către viata călugărească, a cunoscut voia Domnului cea Sfântă pentru tine si, ca pe un dar desăvârsit lui Dumnezeu aducându-te, te-a binecuvântat pe calea cea ingustă a călugăriei cu a sa sfântă cruce pe care tu ai purtat-o la piept până la sfârsitul vietii, arătându-ti dragostea ta cea mare către Cel ce s-a răstignit pentru noi, Hristos, Dumnezeul nostru, căruia toti cu umilinta să-i cântăm: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Cuget ceresc ti s-a dăruit tie, Sfinte al lui Dumnezeu, căci din tineretile tale, necontenit năzuind la cele ceresti, ai lăsat casa părintească pentru impărătia lui Dumnezeu si adevărul ei. Pentru aceasta primeste de la noi laudele acestea:
Bucură-te, fiu de Dumnezeu ales, al orasului Kursk,
Bucură-te, al părintilor celor cucernici odraslă preaslăvită,
Bucură-te, cel ce ai mostenit virtutile maicii tale,
Bucură-te, cel ce ai invătat de la dânsa evlavia si rugăciunea,
Bucură-te, că de la maica ta la lupte duhovnicesti, cu crucea ai fost binecuvântat,
Bucură-te, că până la moarte această binecuvântare cu sfintenie o ai păstrat,
Bucură-te, că din dragoste către Domnul casa părinteasca o ai lăsat,
Bucură-te, cel ce frumusetile lumii acesteia de nimic le-ai socotit,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov.

Condacul al 3-lea:
Din tineretile tale puterea celui Preainalt cu adevărat te-a acoperit, preacuvioase, tu, căzând din inăltimea bisericii, nevătămat păzindu-te pe tine Domnul, iar atunci când de boală cumplit pătimeai, insăsi Stăpâna lumii s-a arătat aducându-ti vindecare din ceruri căci din pruncie drept ai slujit lui Dumnezeu neincetat cântându-I: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Având stăruinta către lucrarea vietii călugăresti celei asemenea ingerilor, ai mers la Sfânta cetate a Kievului pentru a te inchina Cuviosilor de la Pecerska, primind din gura Cuviosului Dositei porunca să-ti indreptezi calea ta in Pustia Sarovului, căci cu credintă venind de departe ai sărutat acel Sfânt loc si, acolo sălăsluindu-te, ai sfârsit viata ta cea plăcută lui Dumnezeu. Iar noi minunându-ne de o asa purtare de grijă a lui Dumnezeu pentru tine, cu umilintă iti cântăm:
Bucură-te, cel ce de lumeasca desertăciune te-ai lepădat,
Bucură-te, cel ce patria cerească cu ardoare o ai dorit,
Bucură-te, că pe Hristos din toată inima L-ai iubit,
Bucură-te, căci jugul cel bun al lui Hristos asupra ta l-ai luat,
Bucură-te, cel ce ai fost desăvârsit ascultător,
Bucură-te, păzitorul cel adevărat de poruncile dumnezeiesti,
Bucură-te, cel ce mintea si inima ta, prin rugăciune, către Dumnezeu le-ai intărit,
Bucură-te, stâlpul cel neclintit al Ortodoxiei,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condacul al 4-lea:
Viforul năpastelor celor rele potolindu-l, ai străbătut toată calea cea ingustă si indurerată a nevointei călugăresti purtând jugul vietii pustnicesti al zăvorârii, al tăcerii si al privegherii de multe nopti si astfel, prin harul dumnezeiesc urcând din putere in putere, de la fapte către contemplarea lui Dumnezeu, te-ai mutat in locasurile de sus unde cu ingerii ii cânti lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Auzind si văzând viata ta cea sfântă, preacuvioase Părinte Serafime, obstea toată s-a mirat de tine si, venind, lua invătătură din cuvintele si din faptele tale slăvind pe Domnul cel ce este minunat intru Sfintii Săi. Iar noi cu credintă si cu dragoste te lăudăm, preacuvioase Părinte, cântându-ti asa:
Bucură-te, cel ce cu totul jertfă lui Dumnezeu te-ai adus,
Bucură-te, cel ce inăltimea nepătimirii ai ajuns,
Bucură-te, ostasule al lui Hristos, cel cu bună biruintă,
Bucură-te, bun si credincios slujitor al Cerescului Stăpân,
Bucură-te, inainte stătătorule cel neinfricat pentru noi către Domnul,
Bucură-te, rugătorule al nostru cel neobosit către Născătoarea de Dumnezeu,
Bucură-te, al crinului din pustie minunată mireasmă,
Bucură-te, al harului dumnezeiesc vas fără prihană,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condacul al 5-lea:
Lumină dumnezeiască a strălucit in casa ta, preacuvioase, atunci când tu, bolnav fiind si pe patul mortii zăcând, insăsi Preacurata Fecioară a venit la tine cu Sfintii Apostoli Petru si Ioan si a zis: "Acesta este din neamul meu!"- si s-a atins de capul tău. indată dar, făcându-te sănătos, cu multumire lui Dumnezeu ai cântat: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Văzând pizmasul neamului omenesc viata ta cea curată si sfântă, preacuvioase Părinte Serafime, a vrut să te piardă pe tine trimitând asupra ta oameni răi care fără milă te-au bătut lăsându-te abia viu. Tu insă, Părinte Serafime, ca un miel blând pe toate le-ai indurat rugându-te Domnului pentru prigonitorii tăi. De aceea, minunându-ne de a ta nerăutate, noi toti iti cântăm tie:
Bucură-te, căci cu blândetea si smerenia ta lui Hristos Dumnezeu I-ai fost următor,
Bucură-te, căci cu nerăutatea ta pe duhul răutătii l-ai biruit,
Bucură-te, al curătiei sufletesti si trupesti sârguincios păzitor,
Bucură-te, pustnice cu darurile Duhului plinit,
Bucură-te, ascetule de Dumnezeu preaslăvit si inainte văzător,
Bucură-te, povătuitorule al monahilor cel minunat si de Dumnezeu inteleptit,
Bucură-te, a Sfintei Biserici laudă si bucurie,
Bucură-te, a Mânăstirii Sarovului slavă si lăudare,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condacul al 6-lea:
Pustia Sarovului propovăduieste nevointele si ostenelile tale, de Dumnezeu purtătorule, plăcutule al lui Hristos, căci desisurile si pădurile ei de bună mireasmă cu rugăciunea ta le-ai umplut. Urmând lui Ilie, prorocul lui Dumnezeu, si Botezătorului Ioan, te-ai arătat vlăstar pustiei mult roditoare prin darurile Duhului Sfânt cu a cărui putere multe si preaslăvite fapte ai săvârsit, indemnând pe credinciosi să-I cânte lui Dumnezeu, dătătorului de bunătăti: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Răsărit-a intru tine, fericite Serafime, un nou ales de Dumnezeu, văzător asemenea lui Moise căci, fără prihană slujirea la altarul Domnului săvârsind, te-ai invrednicit a-L vedea pe Hristos in Biserică, cu puterile cele netrupesti venind. Iar noi, de această bunăvointă a lui Dumnezeu minunându-ne, iti cântăm tie acestea:
Bucură-te, văzătorule de Dumnezeu preaslăvit,
Bucură-te, cel ce cu Lumina cea intreit strălucită ai fost luminat,
Bucură-te, al Preasfintei Treimi slujitor credincios,
Bucură-te, al Duhului Sfânt lăcas impodobit,
Bucură-te, cel ce pe Hristos impreună cu ingerii, cu ochii trupesti L-ai văzut,
Bucură-te, că incă in trupul cel putrezitor fiind, dulceata Raiului mai inainte ai gustat,
Bucură-te, cel ce cu pâinea vietii ai fost indestulat,
Bucură-te, cel ce cu apa nemuririi ai fost adăpat,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov.

Condacul al 7-lea:
Voind iubitorul de oamneni, Dumnezeu să arate intru tine, preacuvioase, a Sa nespusă milostivire către oameni, cu adevărat luminător de Dumnezeu strălucit te-ai arătat, căci cu faptele si cuvintele tale pe toti ii aduci la evlavia si la dragostea dumnezeiască. Astfel, cu strălucirea faptelor tale fiind luminati si cu pâinea invătăturii tale fiind indestulati, pe tine cu sârguintă te mărim si lui Hristos, Celui ce te-a preaslăvit pe tine ii cântăm: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Văzându-te pe tine nou ales al lui Dumnezeu, din locuri indepărtate au alergat la tine credinciosii in necazuri si suferinte fiind, iar tu pe cei apăsati de nevoi nu i-ai depărtat, revărsând vindecări, dăruind alinare, cu rugăciunile pentru ei mijlocind. Pentru aceasta in tot pământul rusesc vestea minunilor tale se răspândea iar fii tăi duhovnicesti te slăveau pe tine asa:
Bucură-te, păstorul nostru cel bun,
Bucură-te, părinte milostiv si blând,
Bucură-te, lecuitorul nostru cel grabnic ajutător si plin de har,
Bucură-te, tămăduitorul neputintelor noastre cel milostiv,
Bucură-te, in nevoi si impresurări grabnic ajutătorule,
Bucură-te, mai inainte văzătorule al celor ce vor să fie,
Bucură-te, inainte văzătorule si mustrătorule al gresealelor celor ascunse,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condacul al 8-lea:
Străină minune vedem la tine, preacuvioase, căci, impovărat de ani, slăbit si obosit fiind, o mie de zile si o mie de nopti pe piatră in rugăciune ai petrecut. Cine este dar indreptătit să vestească suferintele si luptele tale pe care le-ai răbdat, fericite Părinte, ridicându-ti mâinile către Dumnezeu, pe Amalec cel inchipuit biruindu-l si Domnului cântându-I: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
"Intru totul esti dorire, intru totul dulceată, preadulce Iisuse!"- Asa strigai in rugăciune, Părinte, in linistea deplină a pustiei tale. Iar noi, cei intunecati cu desertăciunile si in păcate toată viata petrecând, dragostea ta către Dumnezeu preamărim si tie iti cântăm asa:
Bucură-te, mijlocitorul mântuirii celor ce te iubesc si te cinstesc pe tine,
Bucură-te, cel ce aduci pe păcătosi la indreptare,
Bucură-te, sihastru tăcut si preaminunat,
Bucură-te, rugătorul pentru noi cel stăruitor,
Bucură-te, cel ce ai arătat inflăcărată dragoste către Domnul,
Bucură-te, cel ce cu focul rugăciunii săgetile vrăjmasului le-ai ars,
Bucură-te, lumânare nestinsă prin rugăciune, in pustie strălucind,
Bucură-te, luminătorule ce incălzesti si luminezi cu daruri duhovnicesti,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condacul al 9-lea:
Toată firea ingerească s-a mirat de această deosebită vedere când Staretului in zăvorâre aflat, impărăteasa Cerului si a Pământului S-a arătat, poruncindu-i să iasă din pustie si să nu-i oprească pe oamenii credinciosi să vină la el, ci pe toti să-i invete a cânta lui Hristos: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Ritorii cei mult vorbitori nu se pricep a spune puterea dragostei tale, fericite, căci implinind porunca Maicii Domnului, tuturor ce veneau la tine in slujire te-ai predat, iar celor nepriceputi ai fost sfesnic bun, celor intristati mângâietor, celor rătăciti blând povătuitor, celor bolnavi lecuitor si tămăduitor. Pentru aceasta tie iti cântăm asa:
Bucură-te, că din lume in pustie te-ai sălăsluit ca să agonisesti virtuti,
Bucură-te, că din pustie in mânăstire te-ai intors ca sământa virtutilor să o semeni,
Bucură-te, cel ce esti luminat de harul Duhului Sfânt,
Bucură-te, cel ce esti plin de blândete si smerenie,
Bucurăte, al celor ce aleargă către tine Părinte iubitor de fii,
Bucură-te, cel ce imbărbătare si intărire prin cuvinte de iubire acestora le dai,
Bucură-te, că pe cei ce veneau la tine bucurie si comoară ii numeai,
Bucură-te, că pentru dragostea ta cea sfântă de bucuriile impărătiei Ceresti te-ai invrednicit,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condacul al 10-lea:
La sfârsitul mântuitoarelor nevointe ajungând, preacuvioase, in rugăciune plecându-ti genunchii, sufletul tău cel sfânt in mâinile lui Dumnezeu l-ai dat, pe care sfintii ingeri l-au inăltat sus, la Tronul Atoatetiitorului, ca impreună să te infătisezi intru slava cea neinserată, cântare de laudă cântând Cuvântului celui mai sfânt decât sfintii: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Zid tuturor sfintilor si mângâiere monahilor fiind, Preasfinte, Fecioara ti s-a arătat inaintea sfârsitului tău vestindu-ti că aproape este strămutarea ta către Domnul. Deci noi, minunându-ne de o asa cercetare a Maicii Domnului, iti cântăm asa:
Bucură-te, că pe impărăteasa Cerului si a Pământului la fată ai văzut-o,
Bucură-te, că prin arătarea Maicii Domnului te-ai umplut de bucurie,
Bucură-te, cel ce ai primit de la ea vestea mutării tale la cele ceresti,
Bucură-te, că prin glasul tău cel fără prihană sfintirea vietii tale ai arătat,
Bucură-te, că in rugăciune inaintea icoanei Maicii Domnului duhul tău cel smerit lui Dumnezeu I l-ai dat,
Bucură-te, căci cu sfârsitul tău fără durere, prevestirea ta mai inainte o ai implinit,
Bucură-te, cel ce cu cununa nemuririi de mâna Atoatetiitorului ai fost incununat,
Bucură-te, că fericirea Raiului impreună cu toti sfintii ai mostenit,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condacul al 11-lea:
Cântare neincetată Preasfintei Treimi inăltând preacuvioase, prin intreaga ta viată mare ascet al evlaviei te-ai arătat: celor rătăciti spre povătuire, celor bolnavi cu trupul si cu sufletul spre tămăduire, iar noi, multumindu-I lui Dumnezeu pentru multimea cea nemăsurată a milelor Lui, neincetat ii cântăm: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Făclie dătătoare de lumină in timpul vietii fiind, Părinte de Dumnezeu fericit, si după moarte ca o stea strălucitoare a pământului rusesc ai luminat, căci reversi de la cinstitele tale moaste râuri de minuni celor ce cu credintă si cu dragoste aleargă către tine. Iar noi, ca celui ce esti fierbinte rugător pentru toată lumea si făcător de minuni, tie-ti cântăm acestea:
Bucură-te, cel ce cu multimea minunilor de Dumnezeu esti preaslăvit,
Bucură-te, cel ce cu dragostea ta lumea intreagă o ai luminat,
Bucură-te, iubirii lui Hristos urmasule cel credincios si drept,
Bucură-te, mângâierea tuturor celor ce cer de la tine ajutor,
Bucură-te, izvor nesecat al minunilor,
Bucură-te, al celor bolnavi si neputinciosi lecuitor,
Bucură-te, al apei celei tămăduitoare, fântână nesecătuită,
Bucură-te, că toate marginile pământului nostru cu dragostea ta le-ai cuprins,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condacul al 12-lea:
Cunoscând harul si indrăzneala ta cea mare inaintea lui Dumnezeu cădem la tine, preacuvioase Părinte, roagă-te fierbinte către Domnul ca să apere Sfântă Biserica Sa de necredintă si dezbinare, de nevoi si necazuri, ca să cântăm impreună cu tine Făcătorului de bine, Dumnezeului nostru: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Cântând preaslăvirea ta te fericim pe tine, preacuvioase Părinte, ca pe un puternic mijlocitor pentru noi către Domnul, ca pe un mângâietor si apărător, si cu dragoste iti cântăm tie acestea:
Bucură-te, lauda Bisericii Ortodoxe,
Bucură-te, scut si ingrădire a crestinătătii,
Bucură-te, călăuza ce-i indreaptă pe toti către ceruri,
Bucură-te, apărătorul si ocrotitorul nostru,
Bucură-te, cel ce cu puterea lui Dumnezeu multe minuni ai săvârsit,
Bucură-te, cel ce cu vesmântul tău pe multi bolnavi ai vindecat,
Bucură-te, cel ce toate uneltirile diavolesti le-ai biruit,
Bucură-te, cel ce jivinele sălbatice cu blândetea ta le-ai supus,
Bucură-te, preacuvioase Părinte Serafime, mare făcător de minuni din Sarov!

Condacul al 13-lea:
O, preaminunate sfinte si mare făcător de minuni, preacuvioase Părinte Serafime, primeste această sărmană rugăciune a noastră ce se inaltă spre lauda ta si stând acum inaintea Tronului impăratului impăratilor, al Domnului nostru Iisus Hristos, roagă-te pentru noi toti ca să aflăm mila Lui in Ziua Judecătii, cu bucurie cântându-I: Aliluia!
(Acest condac se citeste de trei ori cu trei metanii mari, apoi Icosul 1 si Condacul 1)



Rugăciunea intâia către Sfântul Serafim:
O, preaminunate Serafime, mare făcător de minuni din Sarov, pentru toti cei ce aleargă la tine ajutătorule cel grabnic ascultător, in zilele vietii tale nimeni de la tine sărman n-a iesit ci tuturor plăcută le-a fost vederea fetei tale si glasul cel cu bună intâmpinare a cuvintelor tale. Pe lângă acestea si darul tămăduirilor, darul inainte vederii si darul vindecărilor sufletelor celor neputincioase cu imbelsugare in tine s-au arătat. Iar când te-a chemat pe tine Domnul de la ostenelile cele pământesti la odihna cea cerească, niciodată dragostea ta n-a lipsit de la noi si nu este cu putintă a număra minunile tale care s-au inmultit ca stelele cerului căci iată, in toate marginile pământului te arăti oamenilor credinciosi si le dăruiesti tămăduiri. Pentru aceasta si noi strigăm tie: O, preabunule si blândule Cuvios al lui Dumnezeu, rugătorule cel cu indrăzneală pentru noi, care niciodată nu depărtezi pe cei ce te cheamă pe tine, inaltă pentru noi binefăcătoarea ta rugăciune către Domnul puterilor ca să intărească poporul nostru binecredincios si să ne dăruiască nouă cele de trebuintă in viata aceasta si toate cele de folos pentru mântuirea sufletelor noastre, ca să ne păzească de căderi in păcat si să ne invete pocăinta cea adevărată, ca fără de piedici să intrăm in impărătia Cerurilor unde tu acum strălucesti in slava neapusă, si să cântăm cu toti Sfintii, lăudând Treimea cea de Viată dătătoare, in veci! Amin.



Rugăciunea a doua către Sfântul Serafim:
O, preasfinte Cuvioase si de Dumnezeu purtătorule Părinte Serafim, caută din slava ta cea de sus către noi cei smeriti si neputinciosi, impovărati cu multe păcate, care cerem de la tine ajutor si mângâiere. Apropie-te de noi cu inima ta cea plină de bunătate si ajută-ne ca să păzim fără de prihană poruncile Domnului, să tinem cu tărie credinta ortodoxă, cu sârguintă să-I aducem lui Dumnezeu pocăinta pentru păcatele noastre in evlavie crestinească, cu harul bine să sporim si să fim vrednici de ajutorul si mijlocirea ta pentru noi inaintea lui Dumnezeu. O, Sfinte al lui Dumnezeu, Serafime, auzi-ne pre noi, cei ce cu credintă si cu dragoste ne rugăm tie si nu ne trece cu vederea pe noi, cei ce avem nevoie de ocrotirea ta. Acum si in ceasul sfârsitului nostru ajută-ne si apără-ne cu rugăciunile tale de săgetile cele pline de răutate ale diavolului, ca să nu ne stăpânească puterea lui ci, cu ajutorul tău, să ne invrednicim amosteni fericirea lăcasurilor Raiului. Căci in tine ne punem astăzi nădejdea, Părinte milostive, fii pentru noi cu adevărat călăuză spre mântuire si adună-ne la lumina cea neinserată a vietii vesnice prin mijlocirea ta cea bineplăcută, la Tronul Sfintei Treimi, ca să slăvim si să cântăm impreună cu toti Sfintii Numele cel vrednic de inchinare, al Tatălui si al Fiului si al Sfântului Duh, in vecii vecilor. Amin.
Troparul Sfântului Serafim (glasul al 4-lea):
Din tinerete L-ai indrăgit pe Hristos, fericite, si numai Lui, Unul, ai dorit cu inflăcărare să ii slujesti, prin rugăciune neintreruptă in pustie, nevoindu-te cu inima plină de umilintă dobândind iubirea lui Dumnezeu si arătându-te ales al Maicii Domnului. Pentru aceasta ne rugăm tie: Mântuieste-ne pre noi cu rugăciunile tale, preacuvioase Serafime, Părintele nostru.
Condacul Sfântului Serafim (glasul al 2-lea):
Frumusetea lumii si cele trecătoare lăsând, preacuvioase, te-ai sălăsluit in Mânăstirea Sarovului si acolo, ingereste vietuind, multora le-ai fost cale spre mântuire. Pentru aceasta si Hristos te-a preaslăvit pe tine, Părinte Serafime, imbogătindu-te cu darul tămăduirilor si al minunilor. Drept aceea iti cântăm tie: Bucură-te, preacuvioase Serafime, Părintele nostru.